Cum spălau românii hainele înainte de mașina de spălat și detergent

Astăzi avem pentru voi un subiect interesant, care cel mai probabil o să vă facă să vă bucurați și mai mult de apariția mașinii de spălat rufe.

Este vorba despre cum își spălau românii hainele în trecut.

După cum bine știți, femeile au fost cele care s-au ocupat de această corvoadă, încă din Antichitate. Fie că mergeau la râu, unde le frecau cu nisip, fie că le loveau tare de piatră, spălatul era un real chin. Hai să aflăm mai multe detalii!

Igiena hainelor în Antichitate

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au acordat atenție igienei hainelor. Evident, tehnicile folosite de ei sunt considerate de noi „primitive”, dar era tot ceea ce puteau face la acele momente.

În Antichitate, femeile se duceau la râu să spele hainele, le puneau pe pietre și le frecau cu nisip. Atunci nu aveau săpun sau detergent. Pentru ca mizeria să iasă, veșmintele erau izbite cu putere de pietre, apoi scufundate în apă unde se curățau.

În perioada colonială, hainele erau fierte într-un vas mare sau căldăr, apoi se puneau pe o tablă plată și erau bătute cu o paletă din lemn. În 1833 apare masa de spălat metalică, un upgrade de la cea din lemn.

Săpunul, una dintre inovații

Pe măsură ce anii au trecut, societatea s-a dezvoltat tot mai mult, la fel ca și spălatul rufelor. Printre inovații se numără detergentul de rufe făcut din cenușa animalelor sacrificate și săpunul brut, invenție a romanilor.

Acesta era și este realizat din ulei, sodă, grăsime de origine animală, leșie și diverse plante, în special pelin. În timp, invenția a fost perfecționată până când au apărut detergenții din ziua de azi, în toate formele sale – capsule, lichid sau pudră.

Spălatul la vâltoare în Maramureș

Printre tehnicile de spălat rufe care au apărut se află și vaiaga sau vâltoarea, folosită pentru prima oară în Maramureș. Femeile veneau cu hainele murdare pe care le puneau într-un coș realizat din bucăți de lemn. Coșul era pus apoi în apa râului și valurile învârteau hainele, asemeni cuvei unei mașini de spălat. După ce erau gata, hainele se pescuiau cu un cârlig din fier și puse la uscat.

Mașina de spălat, invenția lui 1797

Munca femeilor a fost ușurată în anul 1797, când a apărut prima mașină de spălat. Este vorba de o placă pentru frecat, pe care o puneau în ciubăr și astfel renunțau la bătutul rufelor de pietre. La sfârșitul anilor 1800, mașinile de la domiciliu erau acționate manual, iar cele comerciale de abur și curele.

În 1851 apare mașina de spălat cu tambur, invenția lui King James. Era o mașină cu reglaj manual care folosea un filator alimentat manual pentru agitarea apei. Apoi membrii comunităților Shaker din Pennsylvania construiesc mașini de spălat mari, din lemn, pentru uz la scară comercială.

În 1858 apare prima mașină de spălat rotativă, a lui Hamilton Smith, iar în 1874, William Blackstone a realizat prima mașină proiectată să elimine murdăria prin spălare și să poată fi folosită în casă. Din nefericire, erau realizate din oțel și aveau capace grele.

Prima mașină de spălat românească

Prima mașină de spălat din România este atracția vizitatorilor în Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. A fost realizată de ţăranul Ion Stoica din satul Ormindea, comuna Băiţa, în secolul 19, și e considerată „o capodoperă a tehnicii populare”.

Invenția cu diametru de 65 de cm seamănă cu un ciubăr din doage de lemn, fixate și întărite cu cercuri metalice. La bază are 3 picioare și deasupra un capac tot din doage de lemn. Pe el stă un ax metalic acționat de un mecanism format din 2 roți dințate din metal, care sunt acționate de o tijă.

„Acționată manual, printr-o mișcare semicirculară stânga-dreapta, această tijă pune în mișcare mecanismul format din cele două roți dințate, care rotesc axul central. Acest ax prinde în interiorul mașinii, la mijloc, cele două lațuri din lemn așezate în cruce, în plan paralel cu capacul mașinii.

La fiecare extremitate a laturilor este prinsă, în plan vertical, câte o bucată de lemn de formă cilindrică de aproximativ 30 cm. Cele 4 brațe verticale aveau menirea de a roti stânga-dreapta hainele puse la spălare. În interior, pereții mașinii au caneluri pentru ca, prin frecare, suprafața neregulată să asigure curățarea hainelor. Atunci când mașina era folosită, se turna apă înfierbântată în prealabil”, explică muzeograful.

Prima mașină de spălat electrică

Prima mașină de spălat rufe electric apare în 1908, în Statele Unite. Modelul Thor a fost brevetat de Alva Fisher în 1910 și comercializat de compania Hurley Machine Company of Chicago. Avea un motor electric și un tub mare, galvanizat. Din păcate, faptul că apa se scurgea jos, lângă cabluri, provoca scântei sau șocuri electrice

În Europa, producția mașinilor de spălat automate a început în anii 50. În 1911 apare mașina Whirlpool, produsă de Compania Upton Machine și care avea un storcător cu un motor electric. Apoi General Electric scoate pe piață în 1957 prima mașină de spălat cu 5 butoane, care puteau controla temperatura apei, viteza de centrifugare și cea de agitare.

În 1998 apare prima mașină controlată de computer, cu numele SmartDrive ale brandului Fisher & Paykel. Acestea aveau un sistem computerizat care alegea ciclul de spălare în funcție de dimensiunea încărcării.